Mi-am interzis telefonul în dormitor

Photo by Kyle Glenn on Unsplash

De vreo 4 ani mă trezesc cu noaptea-n cap. În diverse momente mi-am setat alarma la 4:30, 4:00 și chiar pentru o perioadă la 3:45.

Fiindcă n-am nici un control asupra nivelului de muncă pe care îl am în timpul săptămânii, oboseala și-a spus cuvântul încetul cu încetul și am ajuns să realizez că ora 5 este ora cea mai potrivită de trezit pentru mine în momentul de față. 

Deși sunt obișnuit să mă trezesc așa devreme (o fac de 4 ani până la urmă), mă trezesc de foarte multe ori cu multă, multă greutate. Oricând se întâmpla asta, dădeam vina pe stresul și nivelul de activitate de la muncă. Realitatea e că și eu am avut o parte din vină mai de fiecare dată.

(more…)

Continue ReadingMi-am interzis telefonul în dormitor

Cateva gânduri la început de 2021

Photo by Diego PH on Unsplash

“Sunt obosit” a devenit o mantră pentru mine. Nu știu când m-am simțit ultima oară complet odihnit. Nu îmi aduc aminte.

Pentru mine 2020 a fost un an greu. Pandemia ne-a afectat pe toți într-un mod diferit. Pentru mult timp am crezut că stilul meu de viață nu s-a schimbat chiar așa tare. Mi-am menținut ora de somn și de trezit, am încercat să fac cât de multă mișcare am putut, am citit mult. Dar mi-am dat seama cât de mult mi-a lipsit interacțiunea cu oamenii, face to face. Vorbesc zilnic la muncă (uneori prea mult, mi s-a spus), dar asta nu înlocuiește vorbitul față în față, să vezi omul, să-i vezi gestica, limbajul corpului, fața.

Și așa mi-am dat seama așa că de fapt mie îmi plac oamenii, mai mult decât credeam.  

(more…)

Continue ReadingCateva gânduri la început de 2021

Singur acasă. O zi perfectă.

Photo by Steven HWG on Unsplash

 

Brad de Crăciun, lumini colorate, cadouri, masă bogată, colindători, familie, lume multă și lista continuă. Asta înseamnă Crăciun pentru marea majoritate. 

Pentru mine Crăciunul înseamnă o zi ca oricare alta. O zi liberă de la muncă. 

De câțiva ani nu prea mai simt “Spiritul Crăciunului” și ultimele Crăciunuri am ajuns să le petrec singur, fiindcă nu prea îmi mai vine să bat drumul până la Botoșani doar pentru o zi. Mai adăugăm și pandemia în mixul de anul ăsta și scenariul singur acasă se scrie parcă de unul singur. 

(more…)

Continue ReadingSingur acasă. O zi perfectă.

Cimitirele sunt pline de oameni de neînlocuit

Când eram mic am crescut lângă cimitir. Era la vreo 200 de metri de casă. Aveam ultima fântână înainte de cimitir și fiecare înmormântare se oprea cu podurile lângă poarta noastră. 

Bătrâni cărora le venise timpul, tineri duși prea devreme, oameni care și-au luat viața, oameni pierduți în băutură, oameni loviți de tren. Am văzut de toate. Mai ales vara când eram toată ziua acasă. 

Fiecare înmormântare însemna colivă gratis, așa că de cele mai multe ori mă bucuram să văd înmormântările. Primeam colaci și colivă. Eram mic și prost. 

(more…)

Continue ReadingCimitirele sunt pline de oameni de neînlocuit

Curajul de a spune ce gândești

Photo by Simon Shim on Unsplash

”Să nu mă tem. Frica ucide mintea. Frica este moartea măruntă, purtătoarea desființării totale. Voi înfrunta frica. O voi lasă să treacă peste mine, prin mine. Și, după ce va fi trecut, îmi voi întoarce ochiul interior și voi privi în urma ei. Pe unde a trecut frica, nu va mai fi nimic. Voi rămâne doar eu.” – Litania Fricii, Dune. 

Trăim într-o lume liberă? Am fost vreodată liberi sau am trăit mereu sub frica opresiunii societății în care trăim? 

(more…)

Continue ReadingCurajul de a spune ce gândești

De ce mă simt obosit miercurea?

Uneori simt că miercurea este încercarea mea cea mare din timpul săptămânii. E obstacolul peste care trebuie să trec, valul ce-mi scufundă corăbiile, muntele pe care trebuie să-l urc. 

Miercurea este ziua în care în nivelul meu de energie începe să scadă și e ziua care dă tonul pentru joi și vineri. Dacă miercuri mă simt bine, joi și vineri vor fi și ele bune. Dacă miercurea sunt praf, joi și vineri voi fi la fel sau chiar mai rău. 

Încă de prin facultate am avut această senzație. Dacă luni și marți sunt energetic, voios și plin de viață, miercurea devine o muncă sisifică. 

Am dat un search pe google (m-am gândit că nu’s doar eu în situația asta) și am descoperit că e chiar un termen midweek fatigue, midweek slump și multă lume e lovită de același fenomen ca și mine(deci nu’s eu nebun). 

(more…)

Continue ReadingDe ce mă simt obosit miercurea?