”Să nu mă tem. Frica ucide mintea. Frica este moartea măruntă, purtătoarea desființării totale. Voi înfrunta frica. O voi lasă să treacă peste mine, prin mine. Și, după ce va fi trecut, îmi voi întoarce ochiul interior și voi privi în urma ei. Pe unde a trecut frica, nu va mai fi nimic. Voi rămâne doar eu.” – Litania Fricii, Dune.
Trăim într-o lume liberă? Am fost vreodată liberi sau am trăit mereu sub frica opresiunii societății în care trăim?
(more…)
Uneori simt că miercurea este încercarea mea cea mare din timpul săptămânii. E obstacolul peste care trebuie să trec, valul ce-mi scufundă corăbiile, muntele pe care trebuie să-l urc.
Miercurea este ziua în care în nivelul meu de energie începe să scadă și e ziua care dă tonul pentru joi și vineri. Dacă miercuri mă simt bine, joi și vineri vor fi și ele bune. Dacă miercurea sunt praf, joi și vineri voi fi la fel sau chiar mai rău.
Încă de prin facultate am avut această senzație. Dacă luni și marți sunt energetic, voios și plin de viață, miercurea devine o muncă sisifică.
Am dat un search pe google (m-am gândit că nu’s doar eu în situația asta) și am descoperit că e chiar un termen midweek fatigue, midweek slump și multă lume e lovită de același fenomen ca și mine(deci nu’s eu nebun).
(more…)
În martie îmi luam concediu o săptămână. Am vrut să lucrez de acasă în vinerea de dinainte de concediu, așa ca mi-am luat laptopul și ce mai aveam nevoie la mine. N-am mai ajuns înapoi la birou nici în ziua de azi. La început de aprilie, compania la care lucrez a introdus work from home în toate birourile și încă nu știm când vom reveni la birou (ca mai toată lumea ce lucrează într-o corporație).
M-am adaptat greu la Dezavantajele lucratului de acasă. Mereu mi-a plăcut să am o separare între spațiul de muncă și spațiul de relaxare. Însă e greu să faci asta într-o garsonieră de 24 metri pătrați (cu tot cu baie și bucătărie). Acesta a fost și motivul principal pentru care am vrut să mă mut într-un apartament mai mare.
(more…)
Asta îmi trecea în cap zilele trecute în timp ce făceam curat prin casă.
Nu mai știu unde am auzit expresia asta, dar știu că am auzit-o undeva, nu mi-a venit mie așa dintr-o dată în cap. Poate într-un film sau am citit-o într-o carte. Dar nu asta e important.
Important e înțelesul din spatele acestei filozofii. Că așa văd eu această frază. Ca o filozofie.
De multe ori avem impresia că oamenii din jurul nostru, și implicit societatea, ne datorează nouă ceva. Avem această așteptare să primim ceva în schimbul existenței și activității noastre pe pământ. Un quid pro quo existențial am putea spune.
(more…)
Păcatele capitale sunt baza a tot ce e rău în umanitate. Cele șapte păcate capitale sunt: mândria(pride), aviditatea(greed), mânia(wrath), invidia(envy), pofta/dorința(lust), lăcomia(glutonny) și lenea(sloth).
Mândria orbește pe om.
Nu cred că mândria e o emoție negativă sau că e un păcat. E ok să fii mândru de tine când realizezi ceva. Dacă ai alergat un maraton, dacă ai obținut un premiu, dacă ai reușit să treci peste un obstacol. E ok să fii mândru de realizările tale.
(more…)
Păcatele capitale sunt baza a tot ce e rău în umanitate. Cele șapte păcate capitale sunt: mândria(pride), aviditatea(greed), mânia(wrath), invidia(envy), pofta/dorința(lust), lăcomia(glutonny) și lenea(sloth).
Cel care se mânie își face singur necaz.
Nu consider mânia neapărat un păcat. Mânia, supărarea, nervii, furia sunt doar emoții. Și ca orice emoție, mânia vine și pleacă.
Există două ipostaze ce pot fi provocate de mânie ce pot fi consideare un păcat.