Singur acasă. O zi perfectă.

Photo by Steven HWG on Unsplash

 

Brad de Crăciun, lumini colorate, cadouri, masă bogată, colindători, familie, lume multă și lista continuă. Asta înseamnă Crăciun pentru marea majoritate. 

Pentru mine Crăciunul înseamnă o zi ca oricare alta. O zi liberă de la muncă. 

De câțiva ani nu prea mai simt “Spiritul Crăciunului” și ultimele Crăciunuri am ajuns să le petrec singur, fiindcă nu prea îmi mai vine să bat drumul până la Botoșani doar pentru o zi. Mai adăugăm și pandemia în mixul de anul ăsta și scenariul singur acasă se scrie parcă de unul singur. 

(more…)

Continue ReadingSingur acasă. O zi perfectă.

Cimitirele sunt pline de oameni de neînlocuit

Când eram mic am crescut lângă cimitir. Era la vreo 200 de metri de casă. Aveam ultima fântână înainte de cimitir și fiecare înmormântare se oprea cu podurile lângă poarta noastră. 

Bătrâni cărora le venise timpul, tineri duși prea devreme, oameni care și-au luat viața, oameni pierduți în băutură, oameni loviți de tren. Am văzut de toate. Mai ales vara când eram toată ziua acasă. 

Fiecare înmormântare însemna colivă gratis, așa că de cele mai multe ori mă bucuram să văd înmormântările. Primeam colaci și colivă. Eram mic și prost. 

(more…)

Continue ReadingCimitirele sunt pline de oameni de neînlocuit

Curajul de a spune ce gândești

Photo by Simon Shim on Unsplash

”Să nu mă tem. Frica ucide mintea. Frica este moartea măruntă, purtătoarea desființării totale. Voi înfrunta frica. O voi lasă să treacă peste mine, prin mine. Și, după ce va fi trecut, îmi voi întoarce ochiul interior și voi privi în urma ei. Pe unde a trecut frica, nu va mai fi nimic. Voi rămâne doar eu.” – Litania Fricii, Dune. 

Trăim într-o lume liberă? Am fost vreodată liberi sau am trăit mereu sub frica opresiunii societății în care trăim? 

(more…)

Continue ReadingCurajul de a spune ce gândești

De ce mă simt obosit miercurea?

Uneori simt că miercurea este încercarea mea cea mare din timpul săptămânii. E obstacolul peste care trebuie să trec, valul ce-mi scufundă corăbiile, muntele pe care trebuie să-l urc. 

Miercurea este ziua în care în nivelul meu de energie începe să scadă și e ziua care dă tonul pentru joi și vineri. Dacă miercuri mă simt bine, joi și vineri vor fi și ele bune. Dacă miercurea sunt praf, joi și vineri voi fi la fel sau chiar mai rău. 

Încă de prin facultate am avut această senzație. Dacă luni și marți sunt energetic, voios și plin de viață, miercurea devine o muncă sisifică. 

Am dat un search pe google (m-am gândit că nu’s doar eu în situația asta) și am descoperit că e chiar un termen midweek fatigue, midweek slump și multă lume e lovită de același fenomen ca și mine(deci nu’s eu nebun). 

(more…)

Continue ReadingDe ce mă simt obosit miercurea?

Diferența dintre o garsonieră și un apartament cu 2 camere

În martie îmi luam concediu o săptămână. Am vrut să lucrez de acasă în vinerea de dinainte de concediu, așa ca mi-am luat laptopul și ce mai aveam nevoie la mine. N-am mai ajuns înapoi la birou nici în ziua de azi. La început de aprilie, compania la care lucrez a introdus work from home în toate birourile și încă nu știm când vom reveni la birou (ca mai toată lumea ce lucrează într-o corporație). 

M-am adaptat greu la Dezavantajele lucratului de acasă. Mereu mi-a plăcut să am o separare între spațiul de muncă și spațiul de relaxare. Însă e greu să faci asta într-o garsonieră de 24 metri pătrați (cu tot cu baie și bucătărie). Acesta a fost și motivul principal pentru care am vrut să mă mut într-un apartament mai mare.

(more…)

Continue ReadingDiferența dintre o garsonieră și un apartament cu 2 camere

Nimeni nu îți este dator cu nimic

Image by PublicDomainPictures from Pixabay

Asta îmi trecea în cap zilele trecute în timp ce făceam curat prin casă. 

Nu mai știu unde am auzit expresia asta, dar știu că am auzit-o undeva, nu mi-a venit mie așa dintr-o dată în cap. Poate într-un film sau am citit-o într-o carte. Dar nu asta e important. 

Important e înțelesul din spatele acestei filozofii. Că așa văd eu această frază. Ca o filozofie. 

De multe ori avem impresia că oamenii din jurul nostru, și implicit societatea, ne datorează nouă ceva. Avem această așteptare să primim ceva în schimbul existenței și activității noastre pe pământ. Un quid pro quo existențial am putea spune. 

(more…)

Continue ReadingNimeni nu îți este dator cu nimic