Când eram încă în școală sau facultate, îmi ziceam că abia aștept să nu mai fiu nevoit să învăț. Voiam să scap de corvoada aia de a învăța.
Ce nu îmi dădeam eu seama pe atunci, este că nu activitatea asta de a învățat îmi displăcea. Ci faptul că trebuia să învăț obligat. Nu îmi plăcea să învăț la comandă sau doar pentru note. Că asta de fapt facem la școală, de cele mai multe ori. Învățăm pentru note, chiar și lucruri care nu-mi plăceau. Le băgam în memorie, luam nota și făceam reset la floppy disk.
După ce-am terminat-o cu școala și facultatea, mi-am dat seama că învățatul nu se oprește de fapt niciodată. Nu poți niciodată să te oprești din învățat. Înveți fie că vrei sau nu. Fie că îți place sau nu. Fiindcă nu te lasă viața altfel.
Eu am făcut contabilitate vreo șapte ani de zile. Și liceu, și facultate. Doar că prin anul 2 de facultate mi-am dat seama că nu voi profesa niciodată în contabilitate. Doar că era prea târziu să mai schimb specilizarea. Așa că am mai tras înainte încă un an și am terminat cu chiu cu vai licența. Și m-am oprit din a învăța după sistem. Doar că nu m-am oprit și din învățat.
După facultate a trebuit să mă angajez, și acolo a trebui să învăț despre ce-i vorba la job. Câțiva ani mai târziu îmi dădeam demisia și la noul job a trebui să învăț din nou cu se mănâncă noile mele taskuri. Apoi am fost promovat și tot așa. Învățătura mea nu s-a terminat, chiar dacă nu mai eram la școală.
Există o vorbă, cum că viața îți dă mai întâi examenul și apoi îți spune care-i lecția. Așa am pățit-o cu cei 5000 de euro pe care i-am pierdut pe forex. Deși, făcusem niște cursuri despre cum să nu pierzi bani pe forex. Pot zice că viața m-a învățat mai bine cu e forex și pierdut banilor. Nu e o lecție pe care multă lume să se laude că a învățat-o.
Pot zice că-s un om interesat de dezvoltarea personală. Am citit cărți, am mers la workshopuri, m-am uitat la videouri. Dar, dincolo de dezvoltarea personală pe care ți-o vinde orice guru de pe net, după mult timp mi-am dat seama ce înseamnă dezvoltarea aia reală, practică cu skiluri pe care nu ți le poate lua nimeni. Fiindcă asta înseamnă dezvoltare. Nu doar niște cuvinte și fraze regurgitate de orice Tony Robinns wannabe cu un canal de youtube.
Și skilurile astea le dezvolți lucrând tu cu tine. Descoperindu-te tu pe tine și întrebându-te ce vrei de la viață.
Acu 2 ani de zile, în plină pandemie, mi-am dat seama că în afară de niște soft skills al naibii de bune, eu nu aveam nici un skill practic. Eram (încă sunt) al naibii de bun la ceea ce făceam, dar sunt niște skiluri așa de specifice, încât e greu să le vinzi. Cel puțin așa mi se părea la vremea aia.
Așa că m-am apucat să învăț programare. Și am învățat SQL, apoi Python. Și mi-am luat o certificare în python după vreun an de zile. Doi ani de zile mai târziu (adică acu pe vremea asta) mi-am mai luat o certificare de Data Analyst. Am mai invățat și un pic de R programing.
Nu știu dacă o să lucrez vreodată în programare. Dar am căutat să îmi dezvolt skiluri care să fie complementare la ceea ce fac acu. Care să mă ajute la muncă, în viața de zi cu zi, care să mă ajute să mă dezvolt eu ca om.
De aia nu trebuie să ne oprim din învățat. Fiindcă cu cât învățam mai mult, cu atât vedem lumea altfel. Și descoperim oportunități noi.
Ziceam că viața îți dă examenul și după aia îți zice care e lecția. Nu poți să aștepți tot timpul să pierzi examene din astea. Uneori nu îți permiți să înveți astfel de lecții de la viață. De aia e bine să fii pregătit. Mai degrabă înveți tu de unul singur.
O chestie pe care mi-am dat seama mult mai târziu după ce am terminat școala e că nu poți să faci doar ce îți place în viață. La fel e cu învățatul. Trebuie să mai înveți să faci și ce nu îți place. Că uneori ești nevoit. Dar, în același timp, poți să înveți și faci ceea ce îți place. Că așa vrei tu și pentru că poți.
Deci nu vă opriți din învățat dragii mei. Niciodată.