Am dat-o de dracu?

Nu știu dacă ați auzit de Hearts of Iron 4, da’ e un joc ce mie îmi place foarte mult. E un joc despre cel de-al Doilea Război Mondial, unde poți să-ți alegi orice națiune din acea perioadă și să supraviețuiești cu ea pe durata conflictului.

Jocul are un mecanism interesant, numit “World Tension”, care conform explicației din joc:

World Tension represents the overall level of fear and anxiety that exists among the nations of the World. The number displayed can be between 0% and 100%. Total World Tension can be higher than 100%, but there are no additional effects beyond the 100% limit—the overflow instead acts as a “buffer” against events that decrease Tension.

World Tension crește pe măsură ce țările devin din ce în ce mai beligerante și pe măsură ce crește tensiunea mondială, e din ce în ce mai ușor să declari război.

Și nu pot să nu fac o parelelă între începutul secolului trecut și ce se întâmplă acum.

Acum un an și nouă luni Rusia invada Ucraina și toată lumea se uita cu oroare la primul război pe continetul european din ultimii 30 de ani. Europa nu mai văzuze un conflict armat de la razboaiele yugoslavice. Astăzi a devenit norma. Ne-am obișnuit deja cu războiul la graniță. Nici când ne cad bucați de drone în țară nu ne mai miră.

Conflictul din Israel izbucnit acu o lună a polarizat din nou întreaga lume. Ne-am uitat cu oroare cum Hamas a atacat Israelul și au început să tragă în orice mișcă. Acum ne uităm cu la fel de multă oroare la drama civililor din Gaza. Dar mă întreb cât va dura până cât ne vom privi imaginile cu război cu răceală.

Asta mă sperie cel mai mult. Că războiul devine o constantă a vieților noastre. Deși tot am avut parte de război la știri, ultimii doi ani parcă au lovit altfel. Războiale din Irak și Afganistan eram prea mic să le înțeleg. Războiul din Siria era un război civil transformat într-un război împotriva teroriștilor (probabil am sintetizat foarte prost ce se întâmplă în Siria). Dar războaiele din Ucraina și Israel parcă sunt altceva. Lumea le-a privit cu alți ochi și în același timp taberele s-au polarizat mult mai repede.

Mă uit la protestele și contra-protestele din toate țările europene. Mă gândesc că se apropie ani electorali mai peste tot.

Și nu pot să mă tot întreb dacă oare am dat-o de dracu?

Dacă ți-a plăcut articolul, dă un share.