Un prost și un tâmpit stau de vorbă.

Photo by Tamara Gak on Unsplash

“Da’ de ce vrei tu să te apuci de învățat programare? Acum la vârsta ta? Oricum o să dureze prea mult timp până înveți ceva, și n-o să te angajeze nimeni, că ești prea bătrân.”

“Da ești sigur că vrei să te apuci de slăbit? De câte ori n-ai încercat asta și nu ți-a ieșit? Mai bine bagă o pizza și stai chill acolo pe canapea”

“Cine ești tu să te asculte sau citească lumea? Ești un nimeni, nici măcar nu scrii frumos. Fii băiat cuminte și stau în banca ta”. 

(more…)

Continue ReadingUn prost și un tâmpit stau de vorbă.

Cimitirele sunt pline de oameni de neînlocuit

Când eram mic am crescut lângă cimitir. Era la vreo 200 de metri de casă. Aveam ultima fântână înainte de cimitir și fiecare înmormântare se oprea cu podurile lângă poarta noastră. 

Bătrâni cărora le venise timpul, tineri duși prea devreme, oameni care și-au luat viața, oameni pierduți în băutură, oameni loviți de tren. Am văzut de toate. Mai ales vara când eram toată ziua acasă. 

Fiecare înmormântare însemna colivă gratis, așa că de cele mai multe ori mă bucuram să văd înmormântările. Primeam colaci și colivă. Eram mic și prost. 

(more…)

Continue ReadingCimitirele sunt pline de oameni de neînlocuit